Dr.Georg Mitrohin

A fi: un sistem de ordine

Filosofia si Arta Timpului Figurativce este omul si ce ar trebui sa fie

Încercarea unei noi interpretaari si definiri  a  nottiunii  de  „a fi"  (existentta),  prezinta  utilitate  printre altele  si  ca   fundament   filosofic  pentru   lumea   computerelor  si  a  Internet -ului.   Interpretarea   si definirea  nottiunii   „a fi "  a  constituit  si  constiuie  obiectul  unei  neîntrerupte  straadanii  a gandirii filosofice. Din punct de vedere  lingvistic  si gramatical, „a fi " desemneazaa  un  cod  cu  functtia unui verb auxiliar. Din punct de vedere semantic  si  contrar  punctului  de  vedere  anterior, „a fi"  poate sa însemne întreaga existenttĄa.  Aceastaa  cuprindere duce la imposibilitatea unei  interpretaari  si a unei definiri. Pentru întreaga existentaa,  pentru  „totul",  este imposibil de gaasit un termen de comparattie, deoarece,   oricare   termen   de  comparattie  constiuie  inevitabil  o  parte  a  întregului,  ceea  ce  duce întotdeauna  la  o  tautologie.   Interpretarea   nottiunii   „a fi"  ca  o  parte  a  întregului,  conduce  prin consecintte,  posibilitatea  de  interpretare   si   de  definire  ce  le  deschide,   la  o   îndeplinire   si  la  o întrebuinttare mai bunaa a conttinutului  saau  filosofic.  Aceastaa interpretare, care în  acelasi  timp se dezvaaluie ca definittie:

„a fi": un sistem de ordine,

apare  ca  cea  mai  potrivitaa  cu  actualul  stadiu  al  cunoasterii   si  dezvoltaarii  umane.  Ca  urmare a acestei definittii, „a fi" înseamnaa o parte a  întregului:  ordinea.  Ceea  ce se supune ordinii constituie cealaltaa parte a întregului.  Aceste  douaa  paarti ale întregului se despart numai în condittiile extreme ale  unei  Gaauri  Negre, care nu poseda decât: masaa, impuls  si  sarcinaa electricaa,  un  sistem  faaraa ordine – „a nu fi". Prin ordine  se  naste „a fi" din „a nu fi".  Aparittia  si dezvoltarea  existenttei, „a fi", începe  prin  douaa  paartti:  un  sistem   si  o  ordine.   Aceasta   daa   posibilitatea   aparittiei  simetriei (identitate)   si   asimetriei  (diversitate), în esenttaa a comparattiei,  pentru  lumea  virtualaa  a  gândirii, primul pas în directtia  cunoasterii.  Aceasta  permite aparittia nu numai a unei singure entitaatti, ci mai multora,  unde  un sistem  de  ordine  se  poate  exercita.  Calitaattile  entitaattilor  determinaa  calitatea ordinii supraordonate  (un  sistem  cu ordine este calitativ superior  si  înseamnaa mai mult decât suma paarttilor componente). Ordinea  supraordonataa  dobândeste prin Internet o calitate nouaa. Aceastaa nouaa calitate se bazeazaa  pe  însusirile  fiecaarui  computer, care în aceasta interdependenttaa este o entitate.

Dezvoltarea  nottiunii  existenttei,  „a fi",  în  lumea  virtualaa,  în  afara  lumii virtuale a gândirii, este de abia la început. Calitaattile treptelor urmaatoare  si   punctul  cel  mai înalt de  dezvoltare ne sînt astaazi de neconceput. Modul de privire al  filosofiei  timpului  figurativ  deschide  noi  posibilitaatti  de  inter- pretare, înttelegere,  întrebuinttaari   adecvate   scopului  si  prefiguraari  ale nottiunii existenttei, „a fi", deoarece oferaa o imagine,  în  care  începutul  si  sfârsitul  se gaasesc simultan în directaa  observare.  Timpul este o dimensiune integrataa a acestei imgini, a acestui mod de a privi.


 

© 2001 tojanata.de